Draga Colega ,

Iti scriu aceste randuri datorita sentimenteleor ce ma apasa si dragostei ca iti port.Nu stiu daca realizezi sau iti dai seama cat de mult eu te iubesc si ce insemni tu pentru mine,totusi am sa incerc sa iti spun toate astea.
Revin cu o nouă şi ultimă scrisoare către tine. Am observat azi că tot continui să mă întrebi dacă mă poţi ajuta cu ceva. Îţi răspund pe această cale că NU. NU ai cu ce. Şi nici nu vreau. Dacă cumva mâine mă mai întrebi asta, îţi voi spune face to face. Şi tot azi am observat că incep să te întreţin. Cu ţigări. Fata mea, dacă nu ai bani te înţeleg. Şi eu am trecut prin asta. Cred că toţi am avut astfel de perioade. Dar să-mi ceri 3 ţigări în decurs de 7 minute cred că e cam mult. Cu toate circumstanţele atenuante că ai fuma ca un(o) turc(oaică). Şi am mai observat o chestie. După ce ţi’am împrumutat şi bricheta, nu mi’ai mai înapoiat nimic. Nici măcar piatra de la ea. Păi aşa ceva nu se face conform principiilor mele. Conform alor tale, se pare că nu. Tot ce ceri cu împrumut păstrezi. Hmm…nu e bine. Dar să vedem ce îmi rezervă ziua de mâine. Scrisoare definitiv închisă.....Te IUBESC